Ventilarea profesionala a parcarilor cu ventilatoare Jet-Fan – Soler & Palau

Pentru majoritatea parcarilor, normativele din Romania si EU, impun folosirea unor sisteme de ventilare mecanice si naturale, care au rolul de a evacua noxele produse de masini in timpul functionarii normale a parcarilor. In paralel, aceleasi standarde impun prevederea de sisteme de evacuare pentru fumul si gazele fierbinti, dar si de a asigura orientarea fumului catre punctele de evacuare din cladire, cunoscut fiind faptul ca, in timpul unui incendiu fumul este cel care conduce la numarul cel mai mare de victime.

Pionierii in acest domeniu au fost olandezii, care, confruntati cu restrictii de inaltime a parcarilor, au dezvoltat un sistem inovator de ventilatie si orientare a fumului si gazelor arse. La scurt timp, au urmat Belgia, Portugalia si Marea Britanie.

Ulterior, Marea Britanie a dezvoltat un normativ propriu (BS 7346-7:2013) care a devenit in scurt timp o referinta pentru celelalte tari Europene.

Scopul acestuia este de a realiza o ventilare corespunzatoare a parcarilor, fara sa apara zone in care fumul sa fie stagnant la inaltimea unei persoane, in ambele situatii: ventilare noxe (NPV) si ventilare in regim de urgenta (EM).

Fig 1. Ventilatoare cu impuls (Jet Fan)

Desi aceste reglementari inca sunt in curs de perfectionare, proiectele la care sistemul de ventilare cu Jet-Fans este folosit , s-au inmultit spectaculos. Cateva exemple vizibile in Romania sunt: ParkLake, Iris Mall, Sala Polivalenta Cluj-Napoca, Timpuri Noi, etc.

Evolutia acestui sistem a condus si la dezvoltarea unor unelte de dimensionare care sa surprinda deplasarea fumului si gazelor arse in caz de incendiu precum si a nocivitatilor in caz de poluare. Uneltele folosite in acest scop sunt reunite sub un soft cu denumirea CFD (Computational Fluid Dynamics), iar raportul generat se numeste “CFD Report”.

Aceste unelte de dimensionare (CFD) urmaresc cresterea eficientei cu care este dirijat si evacuat fumul (sau nocivitatile), prin dimensionarea si pozitionarea optima a ventilatoarelor Jet-Fan astfel incat aerul viciat sa fie evacuat cat mai repede din zona afectata. In aceasta etapa, este crucial sa se cunoasca cu exactitate caracteristicile geometrice ale cladirii, ale grilelor de introducere si evacuare, a debitelor de aer (proaspat si evacuat) precum si a altor elemente specifice parcarii (obstacole geometrice, prezenta sau nu a sistemului de stingere cu sprinklere).

Din punct de vedere vizual, o astfel de analiza se concretizeaza prin diagrame ce prezinta parcarea si distributia de temperaturi si viteze, pe toata suprafata zonei studiate, in special la inaltimea medie a unui om: 1,7 m. Se considera ca aerul circula corespunzator daca viteza acestuia nu scade sub 0,1 m/s (valoare ce poate fi resimtita de om, si care este si masurabila de un anemometru).

Fig 2. Exemplu: Distributia de viteza intr-un plan aflat la 1,7 m inaltime

Mai mult, calitatea aerului trebuie inbunatatita cat mai mult, astfel incat, dupa stingerea incendiului, vizibilitatea sa fie corespunzatoare si accesul pompierilor sa fie facilitat.

Din acest punct de vedere, este important de stiut care este timpul de care o particula de aer proaspat are nevoie pentru a traversa parcarea si a ajunge la punctele de evacuare.

Fig 3. Exemplu: Distributia de viteze la inaltimea de 1,7 m fata de podea

Mai sus este un exemplu in care, culoarea albastra reprezinta aerul proaspat care patrunde in parcare (prin admisie naturala sau mecanica) iar culoarea rosie reprezinta zonele in care aerul ramane in parcare un timp corespunzator (timp calculat in functie de numarul de schimburi orare si timpul in care se face o reimprospatare de aer). Spre exemplu, daca o parcare are 10 schimburi de aer si un schimb de aer se realizeaza in 6 minute, timpul in care o particula ramane este de 360 secunde.

In multe tari, ca si in Romania, este populara procedura de a se efectua teste reale, cu fum alb, pentru a se vedea eficienta cu care fumul este evacuat. In timpul acestor teste, se fac si masuratori de viteza, si se urmaresc zonele in care exista pericolul ca fumul sa stagneze.

Fig 4. Testare reala cu fum alb