Tranziția Energetică în Sectorul Construcțiilor: Situația României în Tranziția Energetică

Sectorul construcțiilor, responsabil pentru o treime din cererea globală de energie, trece printr-o transformare profundă pentru a reduce consumul energetic. În Copenhaga, Unitatea de Renovare a Clădirilor, condusă de Janus Christoffersen, implementează proiecte de energie regenerabilă pentru a reduce utilizarea resurselor și emisiile de CO₂.

Provocările Tranziției Energetice în Construcții

Provocarea principală a tranziției energetice în construcții constă în transformarea orașelor pentru a susține o densitate mai mare, menținând în același timp un consum energetic redus. Printre soluțiile cheie se numără:

• Utilizarea energiei solare prin panouri fotovoltaice;
• Integrarea pompelor de căldură pentru optimizarea consumului energetic;
• Crearea rețelelor inteligente pentru distribuția eficientă a energiei.

Implicarea Cetățenilor și Proprietarilor

Un factor esențial pentru succesul tranziției energetice în construcții este implicarea activă a cetățenilor și proprietarilor, sprijinită de soluții energetice accesibile și modele financiare transparente. În Danemarca, renovarea celor 26.873 de blocuri vechi, multe cu rating energetic scăzut, ar putea reduce semnificativ emisiile de CO₂.

Exemplu de Succes: Klimakarré

Un exemplu de succes este proiectul Klimakarré din Copenhaga, unde s-a aplicat soluția Klimafacade+, îmbunătățind eficiența energetică și confortul locuințelor. Acest model, care implică colaborarea autorităților, locuitorilor și experților, reprezintă o soluție viabilă pentru extinderea renovărilor eficiente din punct de vedere energetic.

Situația României în Tranziția Energetică

România este angajată în procesul de tranziție energetică, având ca obiectiv reducerea emisiilor de carbon și creșterea eficienței energetice în sectorul construcțiilor. Conform Strategiei Energetice a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, se urmărește dezvoltarea sectorului energetic prin măsuri pragmatice și sustenabile.

În conformitate cu modificările recente ale legislației europene, România și-a stabilit obiective ambițioase pentru sectorul construcțiilor:

• Până în 2030, reducerea semnificativă a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră în clădiri;
• Până în 2050, transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero;
• Creșterea performanței energetice, eliminarea combustibililor fosili pentru încălzire și adoptarea soluțiilor bazate pe energie regenerabilă.

Provocările Implementării Măsurilor

Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri întâmpină provocări. Deși România dispune de resurse naturale precum gaze naturale și capacitați hidroenergetice, există preocupări legate de:

• Birocrația excesivă, care poate încetini procesele de modernizare;
• Politicile europene stricte, care pot afecta ritmul tranziției;
• Necesitatea unei strategii clare, care să asigure sustenabilitatea pe termen lung.

Ministrul Energiei a subliniat necesitatea unei dezbateri aprofundate privind continuarea politicilor Green Deal, având în vedere realitățile economice și sociale actuale.

Sursa articolului: Constructing a sustainable future, Ministerul Energiei, News Energy și Economedia