Industria regenerabilelor avertizează: noile reguli de racordare pot încetini investițiile și crește presiunea asupra prețurilor la energie

Schimbările propuse pentru Regulamentul de racordare la rețeaua electrică provoacă reacții puternice în sectorul energiei regenerabile, unde investitorii și asociațiile de profil avertizează că noile condiții riscă să afecteze nu doar proiectele speculative, ci și investițiile viabile aflate în dezvoltare. Reprezentanții Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) și ai Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) atrag atenția că măsurile excesiv de restrictive pot genera efecte economice în lanț: investiții amânate, proiecte blocate, reducerea locurilor de muncă și presiuni suplimentare asupra costurilor energiei.

În ultimii ani, România a înregistrat o accelerare semnificativă a proiectelor din energie regenerabilă, iar numărul avizelor tehnice de racordare (ATR) emise a crescut considerabil. Doar după 2022 au fost puse în funcțiune peste 5,5 GW de capacități fotovoltaice și eoliene, care în anumite intervale orare acoperă aproape jumătate din producția națională de energie electrică. În paralel însă, o parte dintre proiectele autorizate nu s-au concretizat, ceea ce a dus la ocuparea teoretică a unor capacități din rețea și la apariția unei nevoi reale de filtrare a proiectelor fără perspective concrete de implementare.

Potrivit industriei, necesitatea unui mecanism care să elimine proiectele speculative este recunoscută inclusiv de dezvoltatori, care au susținut în ultimii ani introducerea unor garanții financiare și a unor termene clare pentru obținerea autorizațiilor. Problema apare însă în momentul în care noile reguli depășesc scopul inițial și ajung să afecteze inclusiv proiectele solide, care se confruntă cu întârzieri generate de procese administrative și instituționale asupra cărora investitorii nu au control direct.

Un exemplu invocat de industrie este cel al avizelor emise de Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru proiectele eoliene, unde termenele disponibile pentru depunerea cererilor ajung deja în anul 2027. În aceste condiții, dezvoltatorii susțin că riscă să piardă valabilitatea documentațiilor și a avizelor de racordare din motive independente de ritmul real al investițiilor.

Asociațiile de profil avertizează că lipsa unui cadru predictibil poate afecta direct atractivitatea României pentru investițiile în energie verde, într-un moment în care competiția regională pentru capital este din ce în ce mai intensă. Potrivit estimărilor din industrie, doar în fazele de dezvoltare și avizare au fost investite deja peste 700 de milioane de euro în proiecte energetice, fonduri care susțin un lanț economic extins – de la servicii de proiectare și consultanță, până la inginerie, producție de echipamente și activități de execuție.

Impactul nu se limitează însă la investiții. Sectorul regenerabilelor susține în prezent peste 70.000 de locuri de muncă, iar pentru atingerea țintelor asumate prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, numărul angajaților ar trebui să depășească 100.000 până la finalul deceniului. Orice încetinire a proiectelor noi poate avea efecte directe asupra pieței muncii, asupra veniturilor locale și asupra ritmului de modernizare a infrastructurii energetice.

Reprezentanții industriei atrag atenția și asupra riscului repetării blocajului care a afectat sectorul după 2013, perioadă în care dezvoltarea proiectelor regenerabile a stagnat aproape un deceniu. Recuperarea atractivității investiționale a pieței românești a necesitat ani de ajustări legislative și eforturi susținute pentru recâștigarea încrederii investitorilor.

Pe fondul presiunilor economice, al obiectivelor de decarbonizare și al nevoii de independență energetică, organizațiile din domeniu susțin că România are nevoie de un regulament de racordare echilibrat, care să filtreze eficient proiectele speculative fără să blocheze investițiile reale. Pentru piața instalațiilor electrice, a infrastructurii energetice și a proiectelor regenerabile, predictibilitatea legislativă rămâne unul dintre cele mai importante elemente pentru continuarea dezvoltării în următorii ani.