Top 10 județe cu cele mai multe proiecte de epurare, tratare și pompare a apei. Canalul Siret–Bărăgan – un proiect strategic în domeniul hidrotehnic

În ultimul an, domeniul lucrărilor hidrotehnice a cunoscut o intensificare semnificativă la nivel național, cu accent pe proiecte de epurare, tratare și pompare a apei, precum și construcția de baraje și rezervoare. Potrivit datelor furnizate de platforma Victa.ro, cele mai active județe în ceea ce privește inițierea și derularea acestor tipuri de proiecte sunt:

  1. Argeș – 30 de proiecte
  2. Constanța – 27 de proiecte
  3. Cluj – 26 de proiecte
  4. Bihor – 24 de proiecte
  5. Suceava – 24 de proiecte
  6. Bacău – 22 de proiecte
  7. Timiș – 22 de proiecte
  8. Hunedoara – 21 de proiecte
  9. Maramureș – 21 de proiecte
  10. Prahova – 21 de proiecte

Această dinamică reflectă un interes crescut pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și protecția resurselor naturale, esențiale în contextul schimbărilor climatice și al presiunii asupra terenurilor agricole.

Canalul Siret–Bărăgan: un proiect hidrotehnic de importanță națională

Printre cele mai ambițioase inițiative în domeniul hidrotehnic se numără Canalul Siret–Bărăgan, un proiect strategic destinat dezvoltării infrastructurii principale de irigații. Finalizarea acestuia ar putea transforma agricultura din regiune, oferind acces la apă pentru irigații cu costuri minime, datorită sistemului de alimentare gravitațională.

Traseul canalului traversează localitățile Călimănești, Mărășești, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni și Dridu, conectând Acumularea Călimănești (râul Siret, județul Vrancea) cu lacul Dridu (râul Ialomița, nordul Bucureștiului). Dimensiunile proiectate sunt impresionante: o lățime de 57 metri la suprafață și o adâncime de 7 metri, pe o lungime totală de 50 de kilometri.

Proiectul, aflat în prezent în prima etapă de execuție, vizează realizarea primilor 23 km din tronsonul I. Conform Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), această investiție va permite irigarea eficientă a terenurilor agricole, susținând astfel securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă a regiunii.

Finanțare și impact

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că peste 1,4 milioane de hectare au fost deja reabilitate. Mai mult, din Planul Strategic Național vor fi alocate 500 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigații, urmând ca încă 680.000 de hectare să fie aduse la standarde moderne. În total, sprijinul financiar dedicat acestor proiecte se ridică la 1,5 miliarde de euro, fără necesitatea cofinanțării din partea beneficiarilor, cu TVA eligibil.

În completare, 100 de milioane de euro au fost alocate pentru a asigura gratuit apa pe infrastructura principală și pentru a deconta 50% din costurile energiei utilizate la stațiile de pompare.

Un proiect cu o istorie de aproape 50 de ani

Canalul Siret–Bărăgan are rădăcini istorice adânci, fiind prezentat inițial în anul 1972 lui Nicolae Ceaușescu. Deși a fost respins la acea vreme în favoarea unei rețele navigabile pe valea Argeșului, proiectul a fost reluat în 1986, cu o lungime planificată inițial de 198 km. Obiectivele sale includ irigarea eficientă a Câmpiei Bărăganului, reducerea riscului de inundații în lunca Siretului și transformarea în coridor de transport fluvial.

Evaluările din 2012 indicau un cost estimat de 3,5 miliarde de euro pentru finalizarea canalului, care ar putea deservi aproximativ 10% din suprafața agricolă a României. De-a lungul timpului, starea lucrărilor s-a degradat, necesitând investiții substanțiale pentru reabilitare și adaptare la cerințele actuale.

Surse: Victa, Evenimentul Zilei