România, pionier european: prima instalație de detritiere din Europa se construiește la Cernavodă

România marchează un moment istoric în sectorul energetic prin începerea construcției primei instalații de detritiere din Europa, la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Proiectul denumit CTRF (Cernavodă Tritium Removal Facility) este o investiție strategică de aproximativ 145 de milioane de euro, finanțată de Banca Europeană de Investiții și realizată în parteneriat de Nuclearelectrica și compania sud-coreeană Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP).

Ce este instalația de detritiere și de ce este importantă

Instalația va permite extragerea tritiului – un izotop rar și valoros al hidrogenului – din apa grea utilizată în reactoarele CANDU. Această tehnologie permite:

• Recuperarea tritiului pentru stocare și utilizare ulterioară;
• Reutilizarea apei grele, cu reducerea costurilor operaționale și a deșeurilor;
• Reducerea impactului asupra mediului, conform standardelor internaționale de securitate nucleară.

CTRF va fi a treia instalație de acest fel din lume, după cele din Canada și Coreea de Sud, și prima din Europa. Finalizarea este estimată în termen de 50 de luni.

Tritiul – combustibilul viitorului pentru fuziunea nucleară

Tritiul este considerat un element-cheie pentru funcționarea viitoarelor reactoare de fuziune nucleară, cum este megaproiectul internațional ITER (Franța). Reacția de fuziune tritiu-deuteriu este una dintre cele mai promițătoare pentru a genera energie curată, sigură și aproape inepuizabilă.

În prezent:

• ITER va începe testele cu tritiu în jurul anului 2035;
• Doar câteva țări pot furniza tritiu în cantități comerciale (Canada este lider);
• Prețul tritiului variază între 30.000 și 50.000 USD pe gram, ceea ce îl face unul dintre cele mai scumpe materiale nucleare.

România are acum oportunitatea de a deveni un furnizor strategic de tritiu pentru Europa și chiar la nivel global, consolidându-și poziția în lanțul valoric al energiei nucleare de fuziune.

Tehnologie 100% românească și sprijin internațional

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că tehnologia utilizată în cadrul CTRF este dezvoltată integral în România de către cercetătorii de la Institutul Național pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea, un centru recunoscut internațional pentru inovație în domeniul nuclear.

„Viitorul energetic al Europei poate fi construit în România, prin mintea și munca românilor. Astăzi scriem istorie la Cernavodă”, a declarat Burduja.

România – un hub emergent pentru energia nucleară în Europa

România își consolidează rapid statutul de lider regional în energie nucleară, prin:

• Două reactoare CANDU operaționale (Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă);
• Planuri pentru finalizarea Unităților 3 și 4 până în 2031;
• Parteneriate strategice cu SUA, Canada, Coreea de Sud și Franța;
• Implicare în proiecte internaționale precum Alianța Nucleară Europeană.

La nivel european:

• Energia nucleară asigură ~25% din electricitatea UE;
• În 2023, peste 100 de reactoare nucleare funcționau în Europa;
• Se preconizează investiții de peste 500 miliarde euro în sectorul nuclear european până în 2050 (potrivit Comisiei Europene).

Concluzie

Instalația CTRF de la Cernavodă nu este doar o realizare tehnologică, ci și o mișcare strategică ce poate plasa România în prima linie a tranziției energetice europene. Prin valorificarea potențialului său științific și industrial, România devine nu doar producător de energie nucleară, ci și exportator de inovație și expertiză.

Sursa: CT100.ro