Energie solară din spațiu: cum ar putea transforma rețelele energetice europene până în 2050

Cozma Anamaria | august 26, 2025 | Stiri | Niciun comentariu

Un studiu recent condus de cercetători de la King’s College London arată că tehnologia panourilor solare spațiale (Space-Based Solar Power – SBSP), dezvoltată pe baza unor concepte NASA, ar putea reduce costurile sistemului energetic european cu până la 15% și ar scădea utilizarea bateriilor cu mai mult de două treimi.

Publicat în jurnalul Joule și prezentat de The Guardian, studiul este primul care modelează efectele energiei solare spațiale asupra unei rețele energetice europene integrate, cuprinzând 33 de țări.

Cum funcționează energia solară spațială (SBSP)?

Tehnologia SBSP se bazează pe un design heliostat, cu reflectoare asemănătoare oglinzilor care colectează lumina solară direct pe orbită. Aceasta este apoi convertită în energie electrică și transmisă pe Pământ sub formă de unde către stații de recepție, de unde energia este injectată în rețelele naționale.

Avantajul major: energia solară din spațiu nu depinde de condițiile meteo și oferă o sursă continuă, la scară gigawatt, ceea ce ar putea compensa lipsurile energiei regenerabile terestre (vânt, solar, hidro) – resurse intermitente și greu de echilibrat.

Rezultatele modelării computerizate

Cercetătorii au integrat datele NASA despre potențialul SBSP într-un model computerizat al rețelei europene. Rezultatele arată că:

SBSP ar putea înlocui până la 80% din energia regenerabilă terestră;
ar contribui la stabilizarea rețelelor și reducerea costurilor de echilibrare;
ar micșora dependența de stocarea pe baterii cu peste două treimi;
ar aduce o eficiență mai ridicată în distribuția transfrontalieră a energiei.

Provocări tehnologice și de infrastructură

Deși promițătoare, implementarea SBSP nu este lipsită de dificultăți:

aglomerarea orbitală și riscul coliziunilor;
pierderi sau întreruperi în transmisia energiei;
costuri enorme pentru construcția, lansarea și întreținerea sateliților.

Specialiștii estimează că proiectele de acest tip nu pot deveni realitate înainte de 2050, decât dacă progresul tehnologic va reduce semnificativ costurile.

Lecții și direcții pentru Europa

Japonia este deja avansată în dezvoltarea SBSP, integrându-l în strategia sa energetică și de neutralitate climatică.
Europa, cu tradiția sa de cooperare în domeniul energetic și experiența Agenției Spațiale Europene, ar putea valorifica acest model pentru a construi o infrastructură energetică comună, transfrontalieră.

Concluzia cercetătorilor: energia solară spațială ar putea fi o resursă centralizată de bază pentru continent, reducând semnificativ dependența de gaz și consolidând securitatea energetică.

Implicații pentru sectorul instalațiilor

Pentru specialiștii în instalații și infrastructură energetică, SBSP deschide discuția despre:

adaptarea rețelelor electrice la noi forme de generare centralizată;
integrarea stațiilor de recepție SBSP în rețelele existente;
proiectarea unor soluții de stocare și distribuție mai flexibile;
standardizarea echipamentelor și a interconectării între țări.

Deși încă la stadiul de perspectivă, SBSP ar putea remodela modul în care sunt gândite instalațiile energetice la nivel european.

Piața proiectelor din energie și utilități în România – ultimele 12 luni

Conform datelor furnizate de Victa.ro, în ultimele 12 luni au fost monitorizate în România 1.750 de șantiere din domeniul energiei, instalațiilor electrice, centralelor eoliene și al surselor regenerabile.

Aceste proiecte cumulează:

Valoare totală estimată: 150,92 miliarde RON
Suprafață totală monitorizată: 10,09 milioane m²

Aceste cifre confirmă interesul constant pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice și pentru tranziția către surse sustenabile de energie.

Distribuția șantierelor de energie și utilități în România

Pe lângă situația pe stadii de execuție, este important să observăm și distribuția teritorială a celor 1.750 de șantiere monitorizate în ultimele 12 luni. Datele Victa.ro arată diferențe semnificative între județe, ceea ce evidențiază zonele cu potențial crescut pentru investiții în energie și surse regenerabile.

Top județe după numărul de șantiere

Dolj – 111 șantiere
Mureș – 72 șantiere
Cluj – 67 șantiere
Tulcea – 69 șantiere
Constanța – 68 șantiere
Olt – 62 șantiere

Aceste județe concentrează cele mai multe investiții, fiind fie zone cu tradiție în dezvoltări energetice, fie regiuni strategice pentru proiectele regenerabile (eolian, solar, hidro).

Regiuni cu potențial ridicat

Oltenia (Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți) – se evidențiază prin investiții masive în energie, inclusiv regenerabile și proiecte de modernizare a infrastructurii electrice. Doljul este lider național la numărul de șantiere.
Dobrogea (Constanța, Tulcea) – rămâne un pol important pentru proiectele eoliene, dar și pentru dezvoltări fotovoltaice datorită condițiilor climatice favorabile.
Transilvania (Cluj, Mureș, Alba, Bihor) – atrage constant proiecte, beneficiind de infrastructură dezvoltată și forță de muncă calificată.

Județe cu mai puține proiecte

La polul opus, județe precum Covasna (13), Harghita (13), Argeș (14) sau Sălaj (18) înregistrează un număr redus de șantiere, ceea ce poate sugera fie o mai mică concentrare a investițiilor, fie o întârziere în procesul de autorizare și dezvoltare.

Stadiul proiectelor

Analiza etapelor de dezvoltare arată o concentrare semnificativă în zona de autorizare, unde se află peste 1.000 de proiecte. Acest lucru indică un pipeline bogat pentru următorii ani, multe dintre investiții fiind în pregătire pentru demararea execuției.

Situația pe etape (ultimele 12 luni):

Autorizare: 1.058 proiecte
Înainte de execuție: 238 proiecte
În construcție: 176 proiecte
Proiectare: 138 proiecte
Finalizate: 109 proiecte
Amenajare: 25 proiecte

Concluzii

Datele arată că România se află într-o perioadă intensă de pregătire pentru investiții în energie și utilități. Proiectele aflate în autorizare și înainte de execuție demonstrează interesul crescut pentru noi capacități, în timp ce șantierele în construcție și cele deja finalizate confirmă faptul că o parte din aceste planuri se materializează deja.

Astfel, piața energiei și a utilităților rămâne unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu impact direct asupra economiei și asupra obiectivelor de tranziție energetică și sustenabilitate.

Sursa: Adevarul.ro, Victa.ro