Creșterea consumului de energie în iarna 2024 și rolul investițiilor publice și private în sectorul energetic românesc

În această iarnă, consumul de energie electrică din România este anticipat să ajungă la valori foarte ridicate, în special în vârfurile de seară, o perioadă critică de consum energetic. În contextul temperaturilor foarte scăzute, consumul național ar putea atinge 9.500 MW, comparativ cu 9.000 MW în zilele obișnuite de iarnă. Totodată, întrucât producția internă depinde semnificativ de energia regenerabilă, lipsa vântului poate reduce aportul energiei eoliene și impune creșterea importurilor de energie până la 3.000 MW, față de 2.000 MW în condiții normale.

Importurile necesare pentru a acoperi deficitul

Potrivit Transelectrica, între noiembrie 2024 și martie 2025, producția internă de energie electrică ar putea fi insuficientă pentru a acoperi cererea totală a populației și industriei. Într-un scenariu optimist, consumul de iarnă va totaliza 24,67 TWh, iar pentru a acoperi acest necesar s-ar impune importuri de aproximativ 816 GWh. Într-o situație pesimistă, consumul ar putea crește până la 25,6 TWh, necesitând un import aproape dublu, de aproximativ 1,8 TWh. În acest context, colaborarea între operatorii de energie și autoritățile naționale devine esențială pentru a asigura stabilitatea rețelei electrice și continuitatea alimentării pentru consumatori.

Proiectele publice și private în sectorul energetic

O analiză comparativă a proiectelor publice și private în sectorul energetic românesc în ultimele 12 luni scoate în evidență diferențe semnificative între cele două categorii, în funcție de numărul de proiecte, valoarea investițiilor și suprafața ocupată.

1. Numărul de proiecte

• Proiecte publice: Au fost monitorizate 145 de proiecte publice, care reprezintă doar aproximativ 11% din totalul proiectelor energetice.
• Proiecte private: Numărul proiectelor private este mult mai mare, cu 1.118 proiecte, reprezentând 85% din total.

Observație: Sectorul privat domină clar piața energetică în inițierea de noi proiecte, reflectând un interes ridicat din partea investitorilor privați în dezvoltarea și modernizarea sectorului.

2. Investițiile totale

• Proiecte publice: Statul român a investit 11,92 miliarde RON în proiectele publice.
• Proiecte private: Sectorul privat a investit o sumă de peste cinci ori mai mare, totalizând 62,46 miliarde RON.

Volumul investițiilor din sectorul privat depășește cu mult investițiile publice, sugerând o capacitate de finanțare semnificativă a capitalului privat, precum și o posibilă orientare a statului către valorificarea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii.

3. Suprafața totală ocupată de proiecte

• Proiecte publice: Aceste proiecte acoperă o suprafață totală de 62.313 metri pătrați.
• Proiecte private: Proiectele private ocupă o suprafață mult mai mare, de 6,74 milioane metri pătrați.

Diferența de suprafață este semnificativă, proiectele private având o extindere de peste 100 de ori mai mare decât cele publice. Aceasta indică o preferință a sectorului privat pentru proiecte de mari dimensiuni, cum ar fi parcurile fotovoltaice și eoliene, sau infrastructura de stocare a energiei.

4. Comparativ: investiție per metru pătrat

• Public: Costul investiției publice este estimat la 191.200 RON/m².
• Privat: Costul mediu al investiției private este de aproximativ 9.270 RON/m².

Investițiile publice sunt mult mai ridicate pe metru pătrat, ceea ce poate fi explicat prin complexitatea infrastructurii sau costuri suplimentare asociate reglementărilor și standardelor stricte din sectorul public. Pe de altă parte, proiectele private, deși extinse, sunt mai eficiente din punct de vedere al costurilor per metru pătrat.

Concluzii și perspective

Sectorul privat domină piața energetică atât prin numărul de proiecte, cât și prin volumul investițiilor și suprafața ocupată. Această dinamică sugerează o tendință de dezvoltare și modernizare bazată pe capital privat, în timp ce statul se concentrează pe proiecte mai puține, dar cu standarde de complexitate și siguranță ridicate, orientate mai probabil către infrastructura critică. Acest echilibru între investițiile publice și private poate asigura o dezvoltare armonioasă a sectorului energetic, distribuind resursele într-o manieră care să maximizeze atât impactul economic, cât și acoperirea cerințelor energetice naționale.

Prin urmare, în perspectiva iernii 2024-2025, România poate întâmpina provocările energetice cu un mix de resurse interne și importuri bine gestionate. Colaborarea eficientă dintre stat și sectorul privat este esențială pentru a asigura atât stabilitatea sistemului național de energie, cât și securitatea alimentării pentru toți consumatorii.

SURSA ARTICOL: https://www.economica.net/ și https://victa.ro/app/dashboard