Reconfigurarea finanțării infrastructurii de apă în România: Un pas crucial către gestionarea durabilă a resurselor de apă
România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește gestionarea sustenabilă a resurselor de apă, esențială pentru protecția mediului și dezvoltarea economică. Administratia Natională „Apele Romane” (ANAR), focalizată pe modernizarea gestionării apei, este chemată să implementeze politici eficiente în conformitate cu Directivele Uniunii Europene. În acest context, mecanismul de finanțare existent, bazat pe legislația națională de peste trei decenii, se confruntă cu deficiențe semnificative în asigurarea necesarului financiar pentru infrastructura critică de apă și pentru monitorizarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă.
În cadrul unui proiect ambițios, parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se urmărește o transformare profundă a modelului economic al ANAR, cu suportul tehnic al Băncii Mondiale. Această inițiativă marchează un pas crucial spre reformarea mecanismelor de finanțare, prin analiza detaliată a practicilor internaționale și evaluarea opțiunilor pentru un sistem economic mai robust și sustenabil.
Inginerul Sorin Lucaci, directorul general al ANAR, relatează despre reforma ANAR, obiectivele instituției și provocările întâmpinate în gestionarea eficientă a resurselor de apă. Reforma are ca scop fundamental îmbunătățirea gestionării integrate a resurselor de apă, pentru a preveni efectele negative ale inundatiilor, secetei și poluării apelor de suprafață și subterane. De asemenea, promovează un management eficient al costurilor și o alocare adecvată a acestora la nivelul diferiților utilizatori, asigurând autofinanțarea necesară pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii de apă.
Reforma propune introducerea unor noi mecanisme de finanțare, bazate pe necesarul de întreținere și operație a activelor, dar și pe nevoia de dezvoltare și modernizare a acestora. Scopul este de a asigura o finanțare mai stabilă și predictibilă, permitând instituției să își îndeplinească responsabilitățile conform directivele europene și să asigure întreținerea adecvată a infrastructurii de apă.
Adoptarea acestui nou model economic este esențială nu doar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul PNRR, ci și pentru asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor de apă pe termen lung.
În ceea ce privește accesul la sursele de apă și protecția mediului, la începutul anului 2024, se pune accent pe necesitatea unei monitorizări atente a calității apei și a implementării planurilor de management. De asemenea, se conturează provocări legate de gestionarea resurselor în contextul schimbărilor climatice, cu o atenție specială acordată fenomenului de secetă hidrologică.
Pentru viitor, ANAR își propune să implementeze mai multe proiecte de investiții pentru o monitorizare și mai eficientă a resurselor de apă. Acestea includ achiziția de echipamente hidrometrice și dezvoltarea de aplicații informatice pentru gestionarea datelor hidrologice și hidrogeologice.
În concluzie, reforma sistemului de finanțare a infrastructurii de apă în România este esențială pentru asigurarea unei gestionări durabile și eficiente a acestui domeniu vital. Prin inițiativele propuse, România își propune să adapteze la schimbările climatice și să protejeze resursele de apă pentru beneficiul cetățenilor și al mediului înconjurător.
